DGASPC Mureş

FIŞĂ INFORMATIVĂ

I.Situaţia copiilor părăsiţi în unităţi medicale, în perioada 1 ianuarie- 1 septembrie 2006

Abandonul este din nefericire un fenomen încă întâlnit în România. Copii nou-născuţi au fost, şi continuă să fie, abandonaţi de părinţi în spital, de obicei pentru că aceştia, şi în special mamele, nu văd nici o posibilitate de a-şi creşte copiii. Motivele sunt adesea insuficienţa mijloacelor financiare, lipsa de maturitate şi incapacitatea de a se descurca, precum şi problemele personale sau emoţionale (stigmatul conferit de statutul de părinte unic, dependenţa de alcool, tulburările de personalitate etc.). Adesea aceşti părinţi îşi abandonează copiii în spital fără să lase vreo informaţie privind identitatea sau adresa lor. Poate nu conştientizăm, cei care putem preveni aceste situaţii, cât de importantă e stabilirea şi păstrarea identităţii copilului şi care sunt efectele nefaste pe care un abandon le poate lăsa în personalitatea copilului şi evoluţia sa ulterioară. Identitatea este foarte strâns legată de cunoaşterea trecutului şi de sentimentul de continuitate ca persoană. Identitatea îţi dă sentimentul conştiinţei de sine, îţi oferă un loc în societate. Un copil fără identitate este mereu în situaţie de risc, e vulnerabil. Toţi copiii au dreptul la o identitate. Ea este legată de originea familială, dar nu se rezumă la atât, fiind legată de moştenirea intelectuală, politică, religioasă, socială şi chiar profesională. Când este înregistrat un copil, prin faptul că primeşte un nume, este o recunoaştere încă de la început a individualităţii sale.
Cum putem preveni aceste situaţii, prin care, aşa cum menţionam, pe lângă faptul că este încălcat dreptul copilului la identitate, se finalizează printr-o ruptură definitivă între copil şi părinte, ceea ce se numeşte abandon ?
Femeia însărcinată şi în acelaşi timp împovărată de o serie de probleme economice şi sociale, se simte singură, lipsită de putere şi cu tendinţa de a se marginaliza. Aceste circumstanţe tind sa-i împiedice dezvoltarea capacităţilor parentale. Un astfel de părinte are nevoie de ajutor, care nu-l poate oferi decât cei care cunosc problemele cu care se confruntă. Aceştia sunt oameni din cadrul comunităţii în care trăieşte. La nivelul fiecărei localităţi există profesionişti (medici de familie, preoţi, profesori, politicieni, angajaţi ai administraţiei publice, oameni din sectorul privat) care pot acţiona împreună şi pot preveni separarea unui copil de familia naturală. Doar prin implicare şi colaborare între persoane influente din cadrul comunităţilor se pot mobiliza resurse, prin care se pot ameliora situaţii sociale grave. În mod organizat şi sistematic pot fi promovate valorile familiale şi sprijinite familiile care se confruntă cu dificultăţi. Este singura modalitate prin care nu vom mai întâlni situaţii în care o mamă îşi părăseşte copilul. Ea va învăţa să primească sprijinul şi va fi stimulată în a-şi dezvolta abilităţi părinteşti. Va deveni responsabilă şi va aprecia bucuriile oferite în viaţă de un copil.
Date cheie:

Nr. total cazuri înregistrate: 49

Repartiţia pe sex a copiilor părăsiţi :

In funcţie de mediul de provenienţă cele mai frecvente cazuri au fost înregistrate în următoarele localităţi: Band, Sighişoara, Tg.Mureş, Ogra, Ghindari, Ungheni, Ceuaşu de Câmpie, Călimăneşti, Miheşu de Câmpie.

II. Proceduri de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate

Obs. Din cele 102 primării în luna aprilie situaţia centralizată face referire la 90 primării, iar în luna septembrie 63 primării, restul nu au dat curs solicitării noastre.
Ordinul 219/15iunie 2006 al Secretarului de Stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului reglementează modalitatea de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate.
Autorităţii locale îi revine sarcina identificării acestor situaţii şi a întocmirii unui raport de evaluare o dată la 3 luni pentru fiecare copil. Dacă din acest raport rezultă o situaţie de risc în care se află copilul, comunitatea intervine prin serviciile de suport existente la nivel local. Doar în situaţia în care există motive temeinice care să primejduiască dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului se va sesiza DGASPC cu propunerea instituirii unei măsuri de protecţie specială.

Părinţii au obligaţia de a notifica intenţia de a pleca la muncă în străinătate şi a menţiona persoana împuternicită de a răspunde de creşterea şi îngrijirea copilului pe perioada în care aceştia sunt plecaţi din ţară.

Concluzii:
numărul de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate este mai mare în luna septembrie faţă de luna aprilie, având în vedere numărul mai mic de primării care au raportat situaţia;
existenţa unui act normativ determină o mai bună monitorizare a acestor cazuri, o evaluare periodică prin care se vor identifica situaţiile de risc la care sunt expuşi aceşti copii şi o intervenţie imediată, care să diminueze efectele secundare pe termen lung;
cele mai multe cazuri au fost înregistrate în : Solovăstru (17 cazuri), Vânători (23 cazuri), Daneş (20 cazuri ), Sângeorgiu de Pădure (18 cazuri), Luduş (24 cazuri), Iernut (21 cazuri ), Sărmaşu (21 cazuri );

III. CONSILIU COMUNITAR CONSULTATIV

- structură comunitară în sprijinul activităţii de asistenţă socială şi protecţia copilului

La nivelul colectivităţilor locale sunt insuficiente serviciile sociale pentru copil şi familie. Resursele materiale şi umane de care dispun autorităţile locale sunt prea puţine pentru a susţine servicii sociale. Persistă încă mentalitatea că rezolvările şi soluţiile pot veni numai din partea autorităţilor. În domeniul social colectivitatea/comunitatea locală are încă un rol pasiv, iar biserica deşi încearcă să se implice în ameliorarea unor situaţii sociale grave nu reuşeşte să mobilizeze resursele de care dispune o comunitate pentru a deveni activă în acest domeniu. Totuşi există persoane influente în comunitate: preoţi, consilieri, întreprinzători locali, medici, cadre didactice, poliţişti, care îşi pot propune în mod organizat şi sistematic să promoveze valorile familiale, să sprijine familiile care seconfruntă cu dificultăţi, să identifice soluţii locale care să evite separarea copiilor de părinţi şi de comunitate.
Soluţia pentru a stimula solidaritatea comunităţii este crearea de Consilii Comunitare Consultative (CCC) - ca formă de sprijin a activităţii de asistenţă socială şi protecţia copilului.

CE ESTE CONSILIUL COMUNITAR CONSULTATIV ?

Consiliul Comunitar Consultativ este o structură creată la nivelul comunităţii, fără personalitate juridică, care desfăşoară activităţi cu caracter social la nivel local, pe bază de voluntariat.
Este o formă de sprijin la nivel local, constituită ca o alternativă la soluţionarea problemelor apărute în familiile dezorganizate, aflate în impas financiar sau a copiilor privaţi de o îngrijire şi educaţie adecvată.

MISIUNEA CCC
Identificarea nevoilor şi resurselor comunităţii locale şi implicarea acesteia în vederea soluţionării problemelor comunităţii. Scopul acestei structuri este de sprijinire a activităţii de asistenţă socială prin creşterea calităţii vieţii comunităţii.

COMPONENŢA
- 5-7 membri;
- criterii de selecţie: lideri informali, persoane disponibile, persoane cu prestigiu, , persoane care să locuiască în comunitate, persoane implicate şi receptive la problematica socială, persoane cu influenţă în comunitate;
- exemplu: preot, poliţist, cadru medical, cadru didactic, întreprinzători locali, consilieri etc

ATRIBUŢII
îşi asumă responsabilitatea de caz;
îşi asumă responsabilitatea de a contribui la ameliorarea stării sociale a întregii comunităţi;
colaborează cu serviciile publice şi private din comunitate;
informează şi asigură consilierea cetăţenilor din comunitate;
identifică familiile şi copiii care au nevoie de orice formă de sprijin;
recomandă soluţii pentru cazurile identificate;
contribuie la medierea conflictelor intrafamiliale având în vedere respectarea vieţii private şi familiale;
iniţiază activităţi de strângere de fonduri în folosul copiilor şi familiilor aflate în situaţie de risc;
formulează concluzii cu privire la comunitatea în ansamblu şi formulează recomandări primarului sau consiliului local pentru ameliorarea situaţiei sociale caracteristice comunităţii

Pentru promovarea dezvoltării acestor structuri la nivelul judeţului Mureş, D.GASPC Mureş a organizat în perioada 26 mai- 12 iunie 2006 cursuri de formare pentru personalul din cadrul autorităţilor locale. Până în prezent, s-au constituit doar 26 de CONSILII COMUNITARE CONSULTATIVE în următoarele comunităţi:

sus
IV. Intervenţie specifică pentru copiii cu dizabilităţi – diversificarea   ofertei educaţionale

Nr. total de certificate de încadrare emise în perioada 1 ian.- 1 oct. 2006: 1325

După gravitatea deficitului:
        Grad GRAV – 735
        Grad ACCENTUAT – 270
        Grad MEDIU – 320

După momentul depistării deficitului:
        Cazuri noi (prima evaluare ) – 167;
        Reevaluări - 1158

Nr. total de certificate emise în anul 2005, care vor urma a fi reevaluate în perioada 01.10. 2006- 31. 12. 2006 – 333

Nr. total de copii cu certificate valabile la data raportării: 1658

Un număr de 173 copii cu dizabilităţi sunt ocrotiţi în centre rezidenţiale, care oferă acestora condiţii de viaţă la nivelul standardelor de calitate şi posibilitatea recuperării şi reabilitării prin intervenţie individualizată.

Pentru 298 copii au fost emise certificate de orientare şcolară.
În această perioadă a fost diversificată oferta educaţională pentru copiii cu deficienţe, la nivelul judeţului nostru. Prin colaborarea dintre Inspectoratul Şcolar Judeţean, care a alocat posturi de profesori psihopedagogi şi a pus la dispoziţie spaţii în şcolile obişnuite şi Serviciul de Evaluare Complexă, din cadrul DGASPC Mureş, care a identificat potenţialii beneficiari , a evaluat copii, a consiliat părinţii, a fost posibilă organizarea de clase speciale în următoarele locaţii:

Târnăveni: 2 clase
Sighişoara: 2 clase
Ibăneşti: 1 clasă
Luduş: 1 clasă
Band: 1 clasă
Tg.Mureş: 4 clase

Aceste clase sunt alcătuite din 4-6 copii cu grad grav sau accentuat şi aparţin de una din cele trei unităţi de învăţământ special din judeţ (Centrul şcolar de educaţie incluzivă nr. 1, Centrul şcolar de educaţie incluzivă nr.2, Şcoala de Arte şi Meserii Specială Reghin).
V.Perspective şi intenţii de dezvoltare a serviciilor sociale din cadrul DGASPC Mureş prin accesarea liniilor de finanţare nerambursabile

1. Stadiul de implementare al proiectelor de restructurare al centrelor rezidenţiale prin finanţare din fonduri Phare

În judeţul Mureş se desfăşoară implementarea a cinci proiecte de restructurare a centrelor rezidenţiale pentru persoane cu dizabilităţi, proiecte finanţate din fondurile Phare în proporţie de 90% şi fondurile Consiliului Judeţean Mureş în proporţie de 10%. Cele cinci proiecte sunt:
- „Restructurarea Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Glodeni prin înfiinţarea Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională MS 30” cu un buget de 518.903 euro din care 467.012,70euro fonduri Phare şi 51.890,30 euro fonduri Consiliul Judeţean Mureş. Proiectul presupune crearea unui C.I.T.O. pentru 30 de beneficiari cu abilităţi medii ai C.I.A.
- Restructurarea Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Brâncoveneşti Glodeni, prin crearea noului Centru de Recuperare şi Reabilitare „Sf. Ana” MS 31” cu un buget de 570.539 euro din care 513.485,10 euro fonduri Phare şi 57.053,90 euro fonduri Consiliul Judeţean Mureş. Proiectul presupune înfiinţarea unui nou centru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică cu o capacitate de 50 de locuri, pentru 50 de beneficiari cu abilităţi scăzute ai C.R.R.N. Brâncoveneşti.
- „Restructurarea Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Reghin prin crearea noului Centru de Îngrijire şi Asistenţă MS 32” cu un buget de 558.625 euro din care 502.762,50 euro fonduri Phare şi 55.862,50 euro fonduri Consiliul Judeţean Mureş.

Proiectul presupune crearea unui nou centru de îngrijire şi asistenţă pentru 30 de beneficiari cu abilităţi medii ai C.I.A. Reghin.
-„Restructurarea Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Călugăreni prin crearea noului Centru de Recuperare şi Reabilitare „Sf. Iosif” MS 33” cu un buget de 563.601 euro din care 507.240,90 euro fonduri Phare şi 56.360,10 euro fonduri Consiliul Judeţean Mureş. Proiectul presupune înfiinţarea unui nou centru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică cu o capacitate de 50 de locuri, pentru 50 de beneficiari cu abilităţi scăzute ai C.R.R.N. Călugăreni.
- „Restructurarea Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Căpuşul de Câmpie prin înfiinţarea serviciilor alternative de tip Locuinţă Protejată şi Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională MS 34” cu un buget de 590.202,50 euro din care 531.182,25 euro fonduri Phare şi 59.020,25 euro fonduri Consiliul Judeţean Mureş. Proiectul presupune crearea unei locuinţe protejate cu o capacitate de 10 locuri pentru 10 beneficiari cu abilităţi medii ai C.I.A. Căpuşul de Câmpie şi a unui Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională cu o capacitate de 20 locuri pentru 20 de beneficiari ai C.I.A. Căpuşul de Câmpie.
În data de 30 noiembrie 2005 au fost semnate contractele de Grant, începând astfel procesul de implementare al proiectelor.
    După semnarea contractelor s-a trecut la alcătuirea unei echipe de implementare pentru fiecare proiect în parte, echipă formată din coordonator proiect, manager proiect, responsabil cu probleme financiare, responsabil cu achiziţiile publice, responsabil cu coordonarea tehnică, responsabil cu problemele sociale. Conform planului de implementare şi al planului de acţiune s-a trecut la elaborarea proiectului tehnic pentru lucrările de construcţii, utilare şi dotare tehnică. Au fost obţinute şi extrasele de carte funciară precum şi certificatele de urbanism pentru aceste proiecte. Ca urmare s-a trecut la depunerea dosarelor cu documentaţiile necesare pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare pentru realizarea construcţiilor. În luna iunie 2006 a început demararea procedurilor de licitaţie pentru lucrările de construcţii.
În momentul de faţă s-au trimis dosarele de evaluare a licitaţiilor către BBI Group, societate angajată de Ministerul Finanţelor din România pentru a oferi asistenţă tehnică în vederea implementării proiectelor, pentru verificare.

2.Alte oportunităţi pentru dezvoltarea sistemului de asistenţă socială:

În luna august 2006, a fost elaborat şi înaintat către Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Handicap (ANPH) un proiect cu cerere de finanţare pentru continuarea procesului de restructurare a Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Brâncoveneşti, cu susţinere financiară prin Programul de Interes Naţional (PIN) privind restructurarea unităţilor rezidenţiale cu capacitate mare pentru persoane cu handicap adullte.
    Prin încheierea unui contract de parteneriat cu Fundaţia Rheum- Care Tg.Mureş, DGASPC participă ca partener la proiectul cu linia de finanţare PIN- ANPH privind înfiinţarea unui centru regional de recuperare neuro-motorie la Tg.Mureş.
    Participăm ca partener şi ca beneficiar direct la mai multe proiecte înaintate de alte Direcţii generale de asistenţă socială din ţară cu privire la formarea personalului implicat în protecţia persoanei cu handicap, proiecte înaintate pe aceeaşi linie de finanţare PIN-ANPH.
La data de 29 septembrie 2006, DGASPC Mureş a înaintat 4 propuneri de proiecte în cadrul licitaţiei pe Programul Phare 2004-2006 Coeziunea Economică şi Socială.
1. Înfiinţare de centre de consiliere pentru familie şi copil în 6 oraşe ale judeţului - Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Sărmaş, Reghin şi Sovata şi oferirea de sprijin specializat şi asistenţă pentru familiile şi copiii aflaţi în dificultate. Bugetul proiectului este de 150.000 Euro;

2. Înfiinţare de centre de tranzit , care asigură găzduirea temporară a tinerilor care părăsesc instituţiile de protecţia copilului, asigurarea inserţiei socio-profesionale pentru această categorie de beneficiari. Parteneri în cadrul proiectului sunt Fundaţia Alpha Transilvană şi Fundaţia Talentum. Bugetul proiectului este de 180.000 Euro

3. Proiectul cu tema „Reorganizarea serviciilor sociale specializate din judeţul Mureş” constă în dezvoltarea serviciilor integrate/specializate de tipul identificării suportului, pregătirii, informării, consilierii, evaluării, expertizei, coordonării în vederea prevenirii oricărei forme de dependenţă (serviciu social pilot), care prin încheierea unui parteneriat între DGASPC Mureş şi Fundaţia Rheum- Care, urmăreşte dezvoltarea, diversificarea şi extinderea serviciilor sociale specializate în 7 centre: Reghin, Deda, Târnăveni (Iernut), Sărmaş (Luduş), Sighişoara, Sângeorgiu de Pădure şi Miercurea Nirajului, centre care la rândul lor vor deveni surse de diseminare spre serviciile de asistenţă socială din comunele limitrofe. Bugetul proiectului este 178.999 Euro.

4. În contextul socio-economic actual în care îngrijirea persoanelor vârstnice la domiciliu reprezintă o nevoie prioritară, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi   Protecţia Copilului Mureş consideră o oportunitate accesarea de fonduri nerambursabile şi implementarea la nivel judeţean a unui proiect care presupune: „extinderea reţelei judeţene de servicii de asistenţă socială la domiciliu, prin organizarea de servicii sociale comunitare în zone rurale”. Nevoia de a extinde şi a perfecţiona serviciile de îngrijire medico-sociale derivă şi din faptul că unităţile rezidenţiale nu pot oferi locuri suficiente cererilor adresate din partea comunităţilor din judeţul Mureş. Tot prin această activitate de asistenţă socială la domiciliu putem preveni procesul de instituţionalizare, care nu reprezintă o soluţie viabilă în contextul strategiei naţionale de asistenţă socială.
În procesul de pregătire a proiectului, respectiv identificarea grupurilor ţintă şi a beneficiarilor direcţi, au fost identificaţi, din sectorul public şi privat, următorii parteneri: Caritas Alba –Iulia, Filiala Târgu Mureş şi Asociaţia Microregională Bălăuşeri-Sovata (consiliile locale din Sovata, Sărăţeni, Veţca, Chibed, Ghindari, Sângeorgiu de Pădure, Fântânele, Neaua, Bălăuşeri).
Prin derularea şi realizarea acestui proiect aproximativ 800 de vârstnici din comunităţile menţionate mai sus vor fi asistaţi din punct de vedere social şi medical, sprijin care se va materializa prin asigurarea unei vieţi active şi autonome pentru persoanele dependente. Proiectul presupune şi activităţi de consiliere în vederea prevenirii unor situaţii de criză în familiile care prezintă acest risc. Bugetul proiectului este de 190.500 Euro.

sus

VI. Date statistice privind sistemul judeţean de protecţie a copilului

TOTAL NR. COPII ÎN SISTEM : 2425
LEGENDA:
Plas.fam= plasament la familii sau persoane
AMP = plasament la asistent maternal profesionist
CP = centre de plasament de tip clasic
CRH = centre rezidenţiale pentru copii cu dizabilităţi
CTF = case de tip familial
ONG = plasament la case de tip familial ale organizaţiilor nonguvernamentale

Date statistice referitoare la cazurile înregistrate în Centrul maternal MATERNA, în perioada 1 ianuarie- 1 septembrie 2006

nr. cazuri înregistrate: 73;
nr. mame externate – 64
nr. cazuri în care mama a gasit loc de muncă : 18
nr. cazuri în care mama şi-a continuat cursurile şcolare : 6

Informaţii privind adopţiile naţionale: